Despre familia Smarandache-Smărăndescu

DESPRE GENEALOGIA ȘI ÎNRUDIRILE ARHITECTULUI

PAUL SMĂRĂNDESCU (1881-1945)

de Mihai Alin Pavel, istoric genealogist

Fragment din prezentarea publică din 15 ianuarie 2020

Despre Paul Smărăndescu (1881-1945) se cunoaște că era fiul lui Anghel și al Agniței, având încă două surori: Elena, soția inginerului Nicolae Teodorescu (fără copii), și Constanța "Atty", soția inginerului Theodor Săvulescu (1878-1927), Director General al Uzinelor Comunale București, aceștia din urmă având un fiu, Theonicu Săvulescu (1907-1976), cunoscut architect și el. 

Paul Smărăndescu însuși s-a căsătorit (Buc. 1.X. 1911) cu Elisabeta (zisă Lysette) Rădulescu (n. Uești-Moșteni, în Vlașca, la 1892), fiica lui Constantin P. Rădulescu, proprietarul moșiei respective. Martor la căsătorie a fost arhitectul Nicolae Nenciulescu, coleg de breaslă și bun prieten al lui Smărăndescu. Paul Smărăndescu a avut un singur urmaș, fiica Sanda (1912-1980), devenită în 1936 soția arhitectului Dimitrie Ghiulamila (1911-1991), acesta provenind dintr-o familie de macedo-români. Fiul soților Sanda și Dimitrie Ghiulamila este arhitectul Alexandre Ghiulamila (n. 1942), în prezent la Paris.

Elisabeta Rădulescu

Paul Smărăndescu

Sanda Smărăndescu, Dimitrie Ghiulamila, ianuarie 1935, Sinaia

Fotografie din arhiva arh. Alexandre Ghiulamila, publicată pe sinaia.over-blog.com

Ghe. Ghiulamila, Dimitrie Ghiulamila, Alexandre Ghiulamila, Paul Smărăndescu

Fotografie din arhiva arh. Alexandre Ghiulamila, publicată pe sinaia.over-blog.com

Dar cine era familia Smărăndescu și de unde provenea? Originea îi trebuie căutată în mărunta negustorime bucureșteană de la începutul secolului XIX, primul cunoscut fiind negustorul rachier Ilie Smarandache. Acesta, proprietar al unei mari cârciumi în mahalaua Olteni (“pe loc moștenesc”), moare, în vârstă de circa 60 ani, în decembrie 1861, lăsând în urma sa o moștenire destul de încurcată (cârciuma cu toate acaretele ei, o sumă în bani “gata” de 1.915 lei, un activ financiar de 40.543 lei și 32 parale și un pasiv de 131.069 lei și 32 parale), o soție, Mitana, născută prin 1823 și nu mai puțin de opt copii. 

Trebuie că Ilie Smarandache era un negustor îndeajuns de cunoscut, dovadă fiind inventarul cârciumii (conținând, între altele, 2.853 vedre de vin vechi, 1.108 vedre de rachiu, 237 vedre de rachiu țuică, 414 vedre de oțet de vin, 150 vedre de spirt de bucătărie) și lista cu aproape 50 de debitori și creditori (aceasta cuprinzând nume cunoscute de negustori din epocă: Șabecki, Ganovici, Eliad, Vrăbiescu, Răducanu Dimitriu, Apostolatu, Semo, Solacoglu). Dovadă că Ilie Smarandache era, în momentul morții, într-un impas financiar este și enumerarea unei datorii de 1.500 lei către șase “servitori”, probabil și angajați ai cârciumii.

Deși patronimul inițial al familiei era ”Smarandache”, după 1870, urmând trendul epocii, membrii familiei adaugă un “-escu” la final, transformându-l în ”Smărăndescu”. Ce se poate remarca este că arhitectul Paul Smărăndescu se înrudea de două ori cu familia Solacolu (sau Solacoglu), una dintre cele mai cunoscute familii de negustori în secolul XIX și începutul celui următor, o înrudire venindu-i din partea tatălui, altă înrudire, ceva mai târzie, din partea mamei.

Mitana Smarandache (sau Mitana Ilie, cum mai apare în acte, luând, după obicei, numele mic al soțului ca patronim), deși nu știa carte, va duce afacerile mai departe și va crește cei opt copii. Aceștia au fost: Anghel (1840-1900, tatăl arhitectului), Elenca (1843-1874), devenită soția lui Alexie Solacoglu (1817-1903), Vasile (1846-1910), ofițer, Ecaterina (n. 1851), devenită soția lui Ioan Dim. Radovici (n. 1834), negustor chiristigiu, Eugenia (n. 1853), devenită soția lui Theodor Dimitrie Costin (n. 1844), negustor originar din Focșani, Petrache (n. 1856), ofițer și el, Anastasia (sau Sița) (n. 1858), soția lui George Șerbănescu (n. 1858), arendaș, și Stavri (n. 1859) (despre care nu avem alte date). După cum se poate observa, o casă grea, cu doar doi copii majori din cei opt. Mitana a fost cu siguranță ajutată în descurcarea averii de către ginerele său, marele negustor Alexie Solacoglu, devenit soțul fiicei Elenca cu mai puțin de un an înainte de dispariția lui Ilie Smarandache.

Revenind la Anghel Smărăndescu (n. ...V 1840 † 23.III.1900), stenograf (la Parlament) și tatăl arhitectului, acesta s-a căsătorit (Buc. 30.X.1875) cu Agnița Ioan (n. 29.XII.1855 † 9.XII.1928). Numele îi era probabil Agnita (cu diminutivul Agnița, cum și semnează la căsătoria ei), dar va fi transformat în Agnes. Dar cine era această Agnița? Fiică a unui negustor obscur, Costache Ioan, și a Ecaterinei Athanasiu-Lipatti, ea va aduce fiului ei, arhitectul, o altă serie de înrudiri interesante, în primul rând o întreagă ramură a familiei Lipatti. 

Bogata familie Athanasiu-Lipatti, originară din Chefalonia, își va avea, la un moment dat, propria ei evocare. Ecaterina Athanasiu-Lipatti (n. cca 1826 † cca 1912), a fost căsătorită întâi cu Costache Ioan (mort pe la 1860), apoi cu Costache Serghiescu († 1876), dintr-o familie boierească din Ilfov. Ecaterina a avut trei copii cu Costache Ioan: Agnița, Alexandrina și Constantin. Agnița s-a căsătorit la 1875 cu Anghel Smărăndescu, purtând patronimul tatălui ei, Ioan (tatăl vitreg Costache Serghiescu încă trăia), în timp ce sora Alexandrina și fratele Constantin, căsătoriți la 1877 și, respectiv, 1881, au preluat patronimul “Serghiescu”, al tatălui vitreg.

Surse: 

S.M.B.A.N., Colecția Stare civilă București

“Universul” (diferite ferpare de deces)

BNaR, Colecții speciale, Fond Saint-Georges, Arhiva Paul Smărăndescu, dos. CLXXX/1; albumul fotografic Anghel Smărăndescu

Informații de la Domnul Narcis Ispas (cercetător Arhivele Naționale ale României)            

Toate drepturile rezervate autorului Mihai Alin Pavel și Asociației Istoria Artei. Reproducerea parțială sau integrală strict interzisă!