duminică, 29 august 2021

Prezentarea catalogului "Arhiva de arhitectură: Paul Smărăndescu 75"

Lucrarea editată de cercetător și istoric de artă dr. Oana Marinache reprezintă rezultatul investigării unor arhive publice și private, punând în valoare documente personale, corespondență, fotografii, planuri și schițe care au aparținut arhitectului Paul Smărăndescu (1881-1945).

 
După mai bine de 10 ani de cercetări ale arhivelor de arhitecți, considerăm că documentația disponibilă în cazul lui Smărăndescu reprezintă una dintre cele mai bine păstrate și complete, chiar dacă este răspândită astăzi între mai mulți administratori și colecționari. Ea poate contribui oricând la realizarea unor studii istorice ale unor monumente istorice, a unei analize a unor programe de arhitectură sau chiar a unor prezentări stilistice ale arhitecturii ante- și interbelice.

 

 

Design: Cristian Oprea

 

Ideea acestui catalog a apărut în ianuarie 2020 în urma digitizării unor colecții private inedite: cea a inginerului Dorin Mihalache și a arhitectului Mădălin Ghigeanu. Colecția Mihalache este formată dintr-un album cu planșe fotografice din timpul Expoziției Universale din 1900, colaje strânse de Smărăndescu din presă, cărți poștale, dar și din 3 mape cu desene de-ale sale. Aceste mape acoperă și perioada pregătirii sale pentru a intra la facultate, apoi perioada petrecută la Paris, prezentând schițe, proiecte de-ale sale sau primite cu dedicație de la colegii săi români și străini, dar și fotografii sau decupaje din revistele de specialitate, cu clădiri pariziene. În cazul desenelor, cea mai bine reprezentată perioadă o constituie anii războiului (1916-1918), petrecuți în Moldova, când vine în contact cu arhitectura vernaculară și pregătește o serie de schițe de biserici și case particulare. Colecția conține și câteva schițe pentru comenzi particulare dinainte și după Primul Război, cele mai multe rămase însă în faza de proiect. Alte două programe de arhitectură sunt bine ilustrate în mapele sale: pe de o parte, cel al pieselor de mobilier inspirate și reinterpretate după cel popular și, pe de altă parte, cel al monumentelor de arhitectură funerară, inclusiv cel al familiei sale, de la Bellu (1927). În completarea acestora, am prezentat și o serie de fotografii de epocă cu lucrările bucureștene ale lui Smărăndescu, din biblioteca arhitectului Mădălin Ghigeanu.

Catalogul prezintă o selecție din colecțiile publice ale Bibliotecii Naționale ale României, Muzeului Național de Artă, Uniunii Arhitecților din România, Arhivelor Naționale ale României, Arhivei Primăriei București și Galați. Adresăm mulțumiri acestor instituții pentru colaborarea în vederea scanării sau fotografierii documentelor.

Publicația a fost realizată în format A4, integral color, 144 pagini în cadrul proiectului cultural "Paul Smărăndescu 75" susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de Arhitectură. Conceptul grafic îi aparține fotografului Cristian Oprea, parte din ilustrație fiind realizată în arhive de Oana Marinache, Rodica Stan și Daniela Langusi. Arborele genealogic a fost conceput de istoric Mihai-Alin Pavel.

Catalogul a fost distribuit gratuit instituțiilor partenere, facultăților de profil, bibliotecilor și muzeelor din București, Iași și Sinaia, precum și participanților la evenimentele Asociației Istoria Artei.

Asociația și Editura Istoria Artei a înscris acest proiect editorial la Bienala de Arhitectură, secția publicații de arhitectură din 2021.

joi, 17 iunie 2021

Expozitia "Paul Smarandescu 75", 26 iunie - 9 iulie, Seneca Anticafe

Asociația Istoria Artei are plăcerea să anunțe deschiderea expoziției de desene și colaje ale arhitectului Paul Smărăndescu (1881-1945), reproduse în premieră din colecția inginerului Dorin Mihalache. Perioada de vizitare de la Librăria Seneca Anticafe, din str. arh. Ion Mincu nr. 1, este între 26 iunie-9 iulie 2021, de la 9:00 la 21:00.



Design: Cristian Oprea

Acum 140 de ani, într-o zi de 26 iunie 1881, în preajma sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, se năștea Paul Smărăndescu, în familia Agniței și a lui Anghel, descendenții unor familii de negustori. Copilăria tânărului Paul s-a desfășurat în zona străzii Mântuleasa și apoi a urmat cursurile Liceului Matei Basarab din apropiere. Cu toate că intră primul la Școala de Arhitectură din București, părăsește țara în 1902 pentru a se pregăti și urma cursurile de arhitectură la Școala de Arte Frumoase din Paris (diplomat în 1906). Paul Smărăndescu a avut o activitate excepțională, atât în cadrul Ministerelor Cultelor și Instrucțiunii Publice și de Interne cât și în atelierul propriu; de asemenea, a fost profesor, șef de atelier și decan al Facultății de arhitectură din București, făcând parte din comisii, societăți și asociații profesionale.

Colecție documentară inedită, pusă la dispoziția noastră cu generozitate de către inginerul Dorin Mihalache, este formată dintr-un album cu planșe fotografice din timpul Expoziției Universale din 1900, colaje strânse de Smărăndescu din presă, cărți poștale, dar și din 3 mape cu desene de-ale sale. Aceste mape acoperă și perioada pregătirii sale pentru a intra la facultate, apoi perioada petrecută la Paris, prezentând schițe, proiecte de-ale sale sau primite cu dedicație de la colegii săi români și străini, dar și fotografii sau decupaje din revistele de specialitate, cu clădiri pariziene. Documentația ne permite astfel să pătrundem în universul inspirațional al tânărului student la Școala de Arte Frumoase, Secția de Arhitectură, să înțelegem mai bine evenimentele culturale care i-au atras atenția, reperele arhitecturale, călătoriile pe care le-a întreprins.

În cazul desenelor, cea mai bine reprezentată perioadă o constituie anii războiului (1916-1918), petrecuți în Moldova, când vine în contact cu arhitectura vernaculară și pregătește o serie de schițe de biserici și case particulare. Colecția conține și câteva schițe pentru comenzi particulare dinainte și după Primul Război, cele mai multe rămase însă în faza de proiect. Alte două programe de arhitectură sunt bine ilustrate în mapele sale: pe de o parte, cel al pieselor de mobilier inspirate și reinterpretate după cel popular și, pe de altă parte, cel al monumentelor de arhitectură funerară, inclusiv cel al familiei sale, de la Bellu (1927). Printre desene, găsim și schița pe foiță de calc a copertei albumului său, "Lucrări de arhitectură 1907-1942, Institutul de Arte Grafice Mârvan, Tip. Universul, București, 1942".

În cadrul proiectului cultural "Paul Smărăndescu 75", inițiat în 2020, am digitizat 156 de planșe din această colecție privată, cea mai mare parte fiind reprodusă ulterior în catalog și expoziția pe care o deschidem publicului. Expoziția este îngrijită de Oana Marinache (cercetare) și Cristian Oprea (concept grafic). Participarea este gratuită, în cadrul proiectului susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de Arhitectură.

În 12 ianuarie 2020 am comemorat 75 de ani de la trecerea în neființă a arhitectului român Paul Smărăndescu, personalitate marcantă a primei jumătăți a secolului al XX-lea. De atunci am inițiat prin intermediul Asociației Istoria Artei și cu sprijinul Ministerului Culturii (Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2020) și al Ordinului Arhitecților din România (Timbrul Arhitecturii) o serie de tururi ghidate, ateliere de istorie urbană și conferințe științifice, toate menite a-i cinsti memoria și a-i readuce activitatea în atenția publicului. Documentele de arhivă, cu autorizațiile de construcție ale lucrărilor sale, pot fi consultate și pe http://paulsmarandescu.blogspot.com


















Foto: Cristian Oprea

luni, 10 mai 2021

Conferința 4: Palatul Universul la 90 de ani, 19 mai

 Miercuri, 19 mai, încheiem seria conferințelor Oanei Marinache din cadrul proiectului cultural "Paul Smărăndescu 75".

Pentru că este o ocazie deosebită, tema va fi "Palatul Universul la 90 de ani" și întâlnirea noastră va avea loc chiar la sediul din str. Brezoianu nr. 23, în spațiul AWE

Accesul va fi permis doar persoanelor înscrise în prealabil pe asociatiaistoriaartei@gmail.com, confirmarea fiind făcută în limita celor 15 locuri disponibile în acest context

Participarea este gratuită, în cadrul proiectului susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de Arhitectură.


Design: Maria Poștea, Editura Intaglio


miercuri, 28 aprilie 2021

Conferința 3: Activitatea din țară a arh. Paul Smărăndescu



Conferința 3: Activitatea din țară a arh. Paul Smărăndescu
cu istoric de artă dr. Oana Marinache și istoric de artă dr. Daniela Langusi

Miercuri, 5 mai, de la ora 5

În pregătirea expoziției dedicate arhitectului Paul Smărăndescu (1881-1945), Asociația Istoria Artei vă invită la cea de-a treia conferință online, în care vom discuta despre activitatea sa din țară. Istoricul de artă dr. Oana Marinache va prezenta unele aspecte inedite din fondul Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice (Arhivele Naționale ale României) iar istoric de artă dr. Daniela Langusi va analiza clădirea dispărută a Băncii Românești din Galați. 

Participarea este gratuită, în cadrul proiectului susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de Arhitectură.




marți, 20 aprilie 2021

Ateliere pentru elevi

În cadrul proiectului cultural "Paul Smărăndescu 75" au fost semnate parteneriate cu următoarele unități școlare în vederea organizării unor activități de informare și ateliere creative sub coordonarea istoricului Alina Havreliuc

Liceul teoretic "Sf. Antim Ivireanu" din București - 5 ateliere

Școala gimnazială "H. M. Berthelot" din Ploiești - 20 ateliere

Școala gimnazială "Elena Doamna" din Ploiești - 2 ateliere

Grădinița "Raza de Soare" din Ploiești - 2 ateliere

Colegiul Național "I. L. Caragiale" din Ploiești - 1 atelier



Design: Maria Poștea, Editura Intaglio

Proiect cultural realizat cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România din Timbrul de Arhitectură 2020









miercuri, 17 martie 2021

Conferințe "Paul Smărăndescu 75" martie-aprilie

În pregătirea expoziției dedicate arhitectului Paul Smărăndescu (1881-1945), Asociația Istoria Artei vă invită la primele două conferințe prin care valorifică documentele rezultate din cercetarea unor arhive publice și private.


Design: Maria Poștea

Miercuri, 31 martie, ora 17:00
Arhiva de arhitectură: Paul Smărăndescu 
Chipuri uitate din familia arh. Paul Smărăndescu

Join Zoom Meeting https://zoom.us/j/94552836554?pwd=RTVHQWI0YWFXTm9kV3JMK25LVmloQT09 Meeting ID: 945 5283 6554 Passcode: 739939





Miercuri, 14 aprilie, ora 17:00
Surprizele unei colecții private
Activitatea atelierului de arhitectură Paul Smărăndescu

Join Zoom Meeting
https://us05web.zoom.us/j/89559214351?pwd=bkVHaE1yRTNnTDNCWVM0NEwxbFJFQT09
Meeting ID: 895 5921 4351
Passcode: 313uQ7





Participarea este gratuită, în cadrul proiectului susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de Arhitectură.

duminică, 28 februarie 2021

Vizită vila Pherekyde, 1 martie

https://adevarul.ro/news/bucuresti/resedinta-pherekyde-gigurtu-creatia-arh-smarandescu-contributia-arh-marcu-1_60642c9e5163ec427179da71/index.html

Între 1912-1913 se ridica în strada Romană nr. 24 (azi str. N. Iorga nr. 34-36) una dintre cele mai elegante reședințe în stil eclectic beaux-arts din portofoliul arhitectului Paul Smărăndescu (1881-1945). Procesul creator nu a fost ușor, după cum o atestă schițele regăsite în arhiva privată a colecționarului și inginerului Dorin Mihalache. Smărăndescu a propus mai multe stiluri pentru fațade, cel francez câștigând în defavoarea neoromânescului. Antrepriza care a realizat construcția i-a aparținut inginerului Mihai Hartel și lucrarea a costat 250000 lei. Casa ocupa o suprafață de 360 m.p., având un alt corp dependință și un garaj. 



Proprietarul inițial se numea Mihai Pherekyde (1877-1952) și era fiul lui Scarlat (1841-1914), Președintele Curții de Casație și al Elenei Marghiloman (1851-1919), doamnă de onoare a Reginei Elisabeta și binecunoscută filantroapă. A mai avut un frate, Jean și două surori, Irina și Ana. Prin mama sa, Mihai Phereyde era nepotul omului politic conservator Alexandru Marghiloman; a fost căsătorit cu Ecaterina Iurașcu (d. 1954) cu care a avut un fiu, Sandu. Sandu a fost finul și unul dintre moștenitorii lui Alexandru Marghiloman.

În 1914 Smărăndescu va primi comanda unui monument funerar pentru familia Pherekyde, neexecutată însă. Din nou, schițele pregătitoare se păstrează în arhiva privată, oferindu-ne șansa înțelegerii viziunii arhitectului. 


Mihail Pherekyde se va muta în 1923-1924 într-o altă casă pe strada Puțu de piatră nr. 6 (azi str. Gina Patrichi nr. 6A) proiectată tot de arhitectul Smărăndescu (1922). Schimbarea este însă evidentă: în primul rând, lotul a fost divizat și noua casă Pherekyde se află mult retrasă de la stradă, în fața ei construindu-se ulterior o altă reședință (1927 sau 1940 potrivit diferitelor surse, fostă Legație a Spaniei), după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu (1879-1973). Acesta era prietenul și nașul de cununie al lui Paul Smărăndescu. Noua casă Pherekyde este mai mică ca precedenta, de doar 216 m.p., dar proprietarul rămâne consecvent stilului francez, de data aceasta mai puțin decorat.

Atunci când publică albumul cu lucrările sale (1942), Smărăndescu, amintește că proprietatea din str. Romană aparținea inginerului Ion Gigurtu (1886-1959). Acesta a condus Societatea Minieră “Mica” (1920-1948) și a deținut și importante funcții politice, ajungând chiar să conducă Consiliul de Miniștri în 1940.

În lipsa accesului la contracte de vânzare-cumpărare, nu cunoaștem momentul în care Gigurtu a devenit proprietar în strada Romană, însă putem constata următoarele: în Almanach du High-Life 1923 M. Pherekyde apare încă cu locuința în str. Romană pe când în Almanach du High-Life 1924 la adresa locuia deja familia Gigurtu. Putem deci presupune că Gigurtu ar fi putut să cumpere direct de la Pherekyde, dacă acesta s-a mutat în 1923-1924. 

Se păstrează o intervenție din perioada interbelică, cel mai probabil la comanda sa. Urcând scara monumentală privirile ne sunt atrase de un panou decorativ de mari dimensiuni, care se constituie ca un perete vitrat. Poartă semnătura arhitectului Duiliu Marcu și a fost realizat în atelierul Gaetan Jeannin din Boulogne-Billancourt, renumit pentru lucrările Art Deco. Comparând cu o fotografie de epocă a exploatării aurului din Brad (Arhiva “Replica Hunedoara”), putem să presupunem că panoul reprezintă o panoramă atât de dragă proprietarului casei încât a cerut să îi decoreze spațiile private.

Se cunosc și alte proprietăți ale lui Ion Gigurtu: între 1932-1934 se ridica pe Calea Victoriei nr. 61-63 imobilul de locuințe pentru funcționarii Societății “Mica”, avându-l ca autor tot pe Duiliu Marcu (Blocul Nestor a căzut la cutremurul din 1977); între 1934-1935 arhitectul Marcu a proiectat o vilă de vacanță a lui Ion Gigurtu din Predeal.

În str. Romană/Nicolae Iorga a fost Ambasada Canadei iar în prezent proprietatea adăpostește diferite birouri și spații de conferințe ale Universității “Spiru Haret”.

Adresăm mulțumiri conducerii Universitatii Spiru Haret pentru permisiunea de vizitare și fotografiere.