Vizită vila Bălescu, 14 octombrie

Prezentare de Ana Rubeli

#Aici a stat Dimitrie Bălescu, în această casă superbă de pe Lascăr Catargiu nr. 8 (fostă Blvd. Colțea nr. 18) proiectată de Paul Smărăndescu între 1911-1912.
Terenul are o istorie destul de veche descoperită de Oana Marinache în arhive: în 1854 succesorii lui Pandele Bilcescu o vând lui Mihalache Durma. În 1897 moare Durma și proprietatea se vinde către fiul omului politic Ion Ghica, Scarlat I. Ghica, avocat. Scarlat ia în 1897 un credit de la Creditul Funciar Urban dar nu construiește încă nimic, vânzând terenul în 1905 lui D. D. Maican.
Terenul de 686,65 m.p. (suprafață inițială) este cumpărat în 1909 de Dimitrie Bălescu, care îl comisionează pe arh. Paul Smărăndescu să construiască această casă în stilul eclectic academist (Sursa: S.M.B.A.N., fond P.M.B. Tehnic dosar 335/1912). 

Interiorul abandonat are un farmec aparte. S-au păstrat doar câteva plafoane, câteva lambriuri, vitralii și ușile cu cristal, feroneria de la scară și de la intrare. În salonul principal a rămas pe perete o urmă de la oglinda venețiană care astăzi a dispărut, împreună cu sobele și candelabrele. În ultima fotografie puteți vedea dependința casei, care a fost pe rând grajd, apoi garaj. Pe vremuri la primul nivel se aflau caii și trăsura, iar la nivelul secundar se afla fânul. Poate vă întrebați de ce se află o ușa la acel nivel. Ei bine, pe ușa de la nivelul doi ieșea vizitiul și arunca fân direct cailor.
În clădirea astăzi cvasi-abandonată au fost diverse sedii de ambasade, iar acum a fost retrocedată și este de închiriat sau de vânzare.

Surse:
vizită cu Oana Marinache
Broșura ArhiTur “Paul Smărăndescu. 75 de ani”, 2020, Anul III, nr. 1(XII)

Foto: Ana Rubeli, 14 octombrie 2020

Vizită vila Hagi Panteli, 30 septembrie

Articol de Ana Rubeli

#Aiciastat Virgil Hagi Panteli, care se trage dintr-o veche familie venită de pe meleaguri turcești în Țara Românească înainte de marele foc din 1847. Anghel Hagi Pandele/Panteli (1789-1850), întemeietorul familiei, a venit din Șiștov/ Svishtov(Свищов), port la Dunare (în Bulgaria de astăzi) și este chiar ctitorul vechii biserici Lucaci (1842), care din păcate arde la Marele Foc (1847). Ștefan Anghel Panteli (m.1893), unul dintre fiii lui Anghel Hagi, o reface. El este cel care preia comerțul tatălui său, având clădiri în Centrul vechi, pe strada Blănari. Ștefan Anghel Panteli a fost căsătorit cu Alexandrina Vlădescu, cu care a avut un fiu, Anghel Panteli (1860-1934). Acesta a avut la rândul său mai mulți copii, printre care și o fiică, Sofia, care a fost căsătorită inițial Christopol, apoi cu col. Alexandru Candiano Popescu (1841-1901), unul dintre inițiatorii “revoluției de la Ploiești”, despre care am mai povestit.
Un alt fiu al lui Anghel, frate al lui Ștefan, a fost parlamentarul Dimitrie Hagi Panteli (1837-1911). Acesta apare în arhive în 1892 cu adresa în str. Domniței nr. 8-10, solicitând un adaos (spălătorie) în spatele proprietății. Virgil, cel mai probabil fiul său, construia în 1910 un garaj. Astfel intuim că familia locuia încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea în Bulevardul Domniței, azi Hristo Botev, unde se pare că a existat o proprietate mai veche. Casa actuală datează din 1914-1916, fiind proiectată chiar de Paul Smărăndescu în stil neoromânesc, cu antrepriza lui Mihail Hartel. Casa este bogat decorată, cu arce trilobate, pilaștri de proporții masive și ancadramente ornate. Capitelurile, parapetul și friza sunt și ele bogat sculptate.
Interesant este că numele “Hagi” se acorda unui creștin din spațiul balcanic care făcea un pelerinaj în Țara Sfântă. Cum marea majoritate proveneau din familii cu puternice legături comerciale, titlul apare în numele mai multor familii celebre precum Hagi Theodoraky, Hagi Moscu.
Surse:
tur ghidat cu Asociatia-Editura Istoria Artei și Oana Marinache pe urmele lui Arhitect Paul Smărăndescu, proiect cultural finanțat de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul Arhitecturii
Revista ArhiTur nr. 1 (XII), 2020, Anul III, “Paul Smărăndescu 75 de ani”